Oameni Regizori Florin Şerban

Florin Şerban

Florin Şerban a sosit foarte punctual la întâlnire. I-am cerut părerea de profesionist în legătură cu locul în care să ne aşezăm. "Tu faci cadrul" mi-a zis, "dar eu cred că în partea asta e lumina mai moale şi o să iasă mai bine."

Şiam despre Florin Şerban că Eu când vreau să fluier, fluier, filmul premiat la Berlin în 2010, este primul său lungmetraj. Că a studiat în Statele Unite după ce a terminat regia la Bucureşti şi că a scris scenariul împreună cu Cătălin Mitulescu, autorul lui Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii.

Nu ştiam că a făcut Facultatea de Filosofie la Cluj, că i-au plăcut mai mult presocraticii decât filosofia germană, că a citit existenţialiştii francezi cu admiraţie în liceu şi s-a întrebat mai târziu cum de putuseră să-i placă. Nu ştiam cum a renunţat la două slujbe bunicele - la Reşiţa (oraşul copilăriei) şi la Cluj, ambele în televiziune - pentru a intra la Regie în Bucureşti. A lucrat în Pro TV în timpul studiilor şi a plecat în Statele Unite să înveţe mai multe despre cum se fac filmele cu buget redus, filmele independente.

Când s-a întors în România, şi-a făcut simţită prezenţa. Cu unul din scurtmetrajele sale din timpul facultăţii, îşi dorise să revoluţioneze cinematografia. Primul său lungmetraj a câştigat Ursul de Argint la Bienala de la Berlin şi, nu mai puţin important, premiul Alfred Bauer din partea juriului, pentru inovaţie în cinematografie.